ÎMI PLĂCEAU LA NEBUNIE ÎN ADOLESCENŢĂ

Şi aş fi ipocrit dacă aş spune că numai atunci

De jumatate de oră îmi tot scremeam mintea cu o întrebare.
Ce nu am mai mâncat eu de mult şi îndeplineşte condiţiile de mai jos?
-Să-mi placă la nebunie.
-Să se facă repede şi uşor.
-Să nu fi mâncat de mult
-Cel mai important, să implice un număr minim de vase de spălat!
Zgomotos îmi pică fisa! Ouă umplute! Instant mă şi pleoştesc. Maioneza, Radu, maioneza. Doar dimineaţa am aruncat borcanul în care mai erau vreo trei linguri.
Un drăcuşor mă trage de mânecă şi-mi spune că maioneza-ngraşă, mai bine că s-a întămplat aşa şi că mie oricum îmi plac ouăle umplute cu sau fără maioneză.
Într-un sfărşit mă las convins şi trec la treabă.

Într-o oală aşez binişor nişte ouă, le acopăr cu apă cam trei degete să fie deasupra pun o linguriţă de sare şi una de oţet că să se decojească uşor şi le las în legea lor să se răsfiarbă.
Răstimp desfac o cutie de pate de porc, neapărat de la Antefrig (îmi place reclama aia cu ficat,ficat,ficat...) şi răstorn conţinutul într-un bol mai pe măsura a ceea ce vreau să fac.
Adaug jumătate de pachet de unt şi nişte muştar dulce de Tecuci, din ăla de n-a vazut hrean nici de departe şi le frec (nu vă gândiţi la prostii),  până se omogenizează bine. Era să scriu că până iese untul din ele. O dăm la rece să tremure un pic.
Au fiert şi ouăle atăt căt trebuie. Apa fiartă la chiuvetă şi peste ele tot apă de la frigider pusă prevăzător dinainte. Se curăţă după un dichis special, în cazul meu. Le ciocănesc bine pe toate părţile după care le frec în palme (am pus atenţionarea mai sus). Încep să le curăţ de unde fac bula aia de aer având grijă să prind şi peiliţa şi cu o mişcare contnuă şi circulară se îndepărtează coaja.
Cu un cuţit subţire şi foarte bine ascuţit le tai pe lung in două separând albuşul de gălbenuş.
Uitasem să vă spun că mi-am pregătit înainte pentru ornat feliuţe de gogoşar si castravete murat plus ceva rondele de măsline.
Gălbenuşul fărmat se amestecă in bol cu restul, energic că a tremurat nu înainte de a pune piper măcinat (cine piper proaspăt va măcina, mare câştig va avea) şi sare căt vă place.
Se umplu cu vârf jumătăţile de albuş, se ornează şi se aşează pe un platou pe care am pus, aşa de moft, ceva frunze de salată.
Şi iată:

Îmi pare rău lumina a fost cam slabă din motive de ceaţă afară şi am uitat să aprind bliţul. Când mi-am dat seama era tardiv, nu mai aveam ce poza.

Taină: Dacă aţi făcut mai multă umplutură prăjiţi uşor nişte pâine feliată.şi faceţi tartine cu ea. Cu nişte gogoşari muraţi!

E o reţetă comună, se face uşor dar am fost curios daca vi se face poftă, că mie tare mi-a fost!

Mie îmi plac cu bere sau cu un vinişor zburdalnic.