ÎNTÂMPLARE DIN PĂDURE

Duzina de cuvinte

O zi de primăvară timpurie...
Pe  poteca ce şerpuieşte prin pădure după un tipar numai de ea ştiut, se strecoară un ciobănaş cu o mică turmă de oi. Ajunge în sfârşit la locul de întâlnire, stânca aceea în formă de şură pe spatele căreia se sprijină un brad destul de gros deşi un pic cam şui. Cum nu venise cel ce trebuia să ducă oile sus  la stâna de pe munte, aşterne la poalele stâncii un şorţ din piele pe care se aşează şi din desagă scoate un boţ de mămăligă, o bucată de brânză şi se apucă să mănânce molcom fără să scape din ochi mica turmă. Ceva mai încolo un râs măricel se linge o clipă pe bot după care se transformă în stană de piatră pândind el ceva. O oaie sură şi probabil un pic senilă se îndepărtează de stâncă. Îmboldit de al şaptelea simţ, ciobănaşul se scoală repede în picioare, pune mâna pe toiagul din lemn de corn de care e nedespărţit în pădure, tocmai la timp ca să-l vadă pe cel mai feroce tiran al pădurii pregătindu-se să sară asupra acelei oi răzleţe. Toigaul îşi făcu bine treaba punând râsul pe fugă. Apucă să-şi scuipe de trei ori în sân după care auzi o voce în spatele lui.
-Bravo Ionică, văd că nu te-ai speriat! Nu-i rău pentru prima ta ieşire cu oile prin pădure! Ce căciuli ne făceam dacă-l doborai! spuse bărbatul ciufulindul.
-Dar era aşa de frumos, tată...

Râsul Carpatin

Această postare participa la jocul săptămânal "Duzina de cuvinte" unde veţi putea găsi cu adevărat scrieri interesante în tabelul lui Psi.