marți, 3 octombrie 2017

Casa dintre copaci

Zilele trecute, când încă nu venise valul de frig ce s-a abătut peste Constanța, m-am strecurat în parcul primăriei (nu-i dat încă în folosință, am scris despre asta) și m-am așezat pe o bancă din piațeta din centru, dornic să rămân singur cu gândurile mele, o vreme. În ultimele raze de soare ce răzbăteau cu greu prin frunzișul încă verde, mi s-a părut că văd o slabă lucire venind de la baza unei pietre funerare romane de pe una din alei. M-am îndreptat curios către ea, încurajat de faptul că nu era nimeni prin preajmă.

M-am aplecat încet și dintre smocurile de iarbă am ridicat o lampă ce părea a fi foarte veche și făcută din alamă, din câte îmi dădeam seama după luciul mat. M-am întors pe bancă și am așezat-o la picioare fără să o cercetez, cugetând ce să fac cu mica mea descoperire. Nu știu dacă a trecut un minut sau mai multe dar parcă din pământ a apărut o pisică tigrată venind către mine. S-a oprit lângă obiectul acela, l-a studiat amănunțit și a început să se frece de lampă. Și a apărut, el, duhul! Să nu credeți că arăta ca în desenele animate cu Aladin și lampa fermecată. Nuuu, deloc. Al meu era îmbrăcat într-o ținută business casual și era dotat cu un laptop micuț cu autonomie mare. S-a prezentat, dar numele este intraductibil așa că mă voi referi la el simplu, duhul.

M-a informat pe un ton profesional că pisica aceea tigrată mă alesese tocmai pe mine (nu știu ce au pisicile de trag la mine) dintre toți oamenii din parc ca să îmi îndeplinească orice dorință în domeniul imobiliar iar pentru asta trebuie să-mi afle până și cele mai ascunse visuri. Am aruncat rapid o privire în jur să văd din ce mulțime am fost ales; așa cum știam nu mai era nimeni în parc. Nu contează, omul potrivit la locul potrivit, mi-am spus în sine. Mi-a făcut semn să încep, pregătit să înregistreze tot.

Deși n-aș fi vrut, frustrarea omului trăit toată viața la bloc (cu excepția vacanțelor din copilărie la bunici) a răbufnit. I-am spus că vreau o curte maaare, cam cât parcul. Mă așteptam să strâmbe din nas, dar n-a făcut-o! Așa că am continuat cu felul în care ar trebui să arate păduricea din această curte. I-am spus că în afară de poiana mare din centru aș mai vrea câteva poienițe mai mici legate între ele cu alei. Și un pârâiaș, fie el și artificial, pe o latură. Într-una din poienițe, de preferat aflată în vecinătatea pârâului, ar trebui amplasat grătarul zidit, eventual și un proțap (iubesc berbecuțul la proțap) și o „modestă” pivniță de vinuri (știți voi, cu pânză nobilă de păianjen pe rastelurile cu sticle atent prăfuite). În alta, aparate de întreținere fizică în aer liber, pentru zilele frumoase. Locul de joacă pentru copii va avea, desigur, parte de propria-i poieniță, asta fără să uit de căsuța din copac ascunsă într-un loc secret. În cea mai ferită dintre toate, aș vrea să am un foișor unde să pot citi o carte sau pur și simplu să lenevesc. Dacă mai rămân luminișuri libere sunt sigur că li se vor găsi întrebuințări adecvate, poate una sau două căsuțe de oaspeți. M-am oprit să-mi trag sufletul.

A profitat și a direcționat discuția spre luminișul central, întrebându-mă ce fel de casă aș vrea acolo. Logic, ce altceva aș fi putut amplasa în acel loc? Am încercat să-i explic, cu vorbele mele, că mi-aș dori o casă modernă, optimizată energetic și funcțional dar totodată prietenoasă cu mediul și cu spații interioare ample. I-am mărturisit că în materie de proiecte case sunt tufă (de Veneția dacă vreți) dar mi-a spus să nu-mi fac griji, am la dispoziție niște proiectanți de visuri care pot transpune în realitate dorințele mele. Bine că a pomenit de dorințe, asta m-a făcut să-mi aduc aminte că încă de mic copil, când mă visam un soi de Edison, îmi doresc un subsol în care să pot amenaja un atelier cu diverse mașini, unelte și scule, să fie așa, pentru orice. Iar fiul meu cel mic își dorește o cameră numai a lui în care să se joace cu o cască VR în realitatea virtuală (nu că eu m-aș da în lături).

proiecte case

Mă tot foiam pe bancă, nu eram convins că în urma exprimării succinte a unei dorințe se va și înțelege ceea ce vreau cu adevărat. Parcă ghicindu-mi îndoielile, mi-a spus că discuțiile pe marginea unui proiect de casă trec prin mai multe etape începând cu consultarea inițială, trecând prin definitivarea și verificarea lui și terminând cu documentațiile de autorizare și construcție atât de necesare în lumea mea.

În mintea mea se forma un vârtej de dorințe care mai de care mai năstrușnice așa că l-am întrebat cam care ar fi valoarea unei asemenea proprietăți. A ezitat un pic înainte să-mi răspundă, cred că „modestele” mele amenajări din curte depășeau capacitatea de procesare a laptopului din dotare. Mi-a spus că aici, pe acestă lume, doar un evaluator ANEVAR îmi poate da un răspuns competent și că expertiza lui va sta la baza impozitului pe care îl va stabili fiscul, lucru care m-a făcut să analizez atent expresia „ai grijă ce-ți dorești...”.

evaluator ANEVAR


A apărut un paznic al parcului care mi-a făcut semn, plin de înțelegere, că trebuie să părăsesc zona. Evident atât duhul cât și pisica tigrată se făcuseră nevăzuți.

***

Desigur, duhul despre care v-am vorbit este un personaj imaginar, însă AIA Proiect este un birou de proiectare absolut real, care vă poate ajuta cu succes să parcurgeți etapele importante, atât din punct de vedere al construcției cât și cele care privesc aspectele legale, pentru a ajunge să vă vedeți visul cu ochii, casa dorită. Nu degeaba i-am numit, mai demult, proiectanții de visuri! Este o echipă care știe că deplina punere în valoare a amplasamentului începe cu completa înțelegere a visurilor celor care își vor propria casă și se încheie cu verificarea implementării tuturor cerințelor de către cei aleși să construiască, lucru care va da valoare unei case în momentul preluării de către cel care a comandat-o. Și da, au în echipă un evaluator ANEVAR care poate calcula valoarea proprietății în orice moment.

AIA Proiect


Articol scris pentru competiția de blogging creativ Superblog 2017, proba numărul 3 - „Case frumoase pentru oameni fericiți”
Imagini aparțin https://www.aia-proiect.ro/

12 comentarii :

  1. Tu vrei sa concurezi cu Truica si cu Videanu? Ce pretentii sunt astea :D oops ... daca AIA proiect le-au facut si lor proiectele de la case?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate că ar fi fost mai frumoase dacă s-ar fi ocupat AIA Proiect de ele!
      Gata, mă potolesc. Data viitoare când dau de-un duh îi spun că vreau o garsonieră confort trei! ;)

      Ștergere
  2. Sa trimiti duhul acela si pe la mine. :))) Sa vezi atunci pretentii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îl trimit, îl trimit. Dacă mai revine. Căci nu cred că de paznicul ăla s-a speriat el, ci de visurile mele. :)

      Ștergere
  3. Duhul ala face vizite si la domiciliu? Indeplineste orice dorinta? :D Mult succes!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asta am uitat să-ntreb! :) Eu aștept cu răbdare să văd dacă o îndeplinește pe a mea și după, spun.

      Ștergere
  4. Prima data am citit "casa din copaci" si am fugit cu gandul la jocul copilariei din jurul stejarului din satul strabunicii mele. Cine isi mai face case in natura, insa....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred că din ce în ce mai mulți doresc case în natură!

      Ștergere
  5. Uite de-aia nu mai apar duhurile si la noi, restul muritorilor, ca-i sperie astia cu pretentii ca tine. Baga-ti mintile in cap!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am vrut doar ca să verific dacă-i omnipotent, așa cum pretindea! :)

      Ștergere

Fără comentarii anonime ! Nu vor fi publicate !
Şi dacă vreţi să înjuraţi vă rog s-o faceţi cu talent !