DINCOLO DE NORI

E un blog despre de toate, de prin viaţă adunate şi de mine împrăştiate...

dincolodenoriblog

joi, 23 noiembrie 2017

Savurezi, te joci, faci poză, dai share și poți câștiga!

De la această măreață cugetare, spusă pe un ton doct și afectat, a pornit totul: „Niciodată scaunul pe care stai nu trebuie să fie mai înalt decât cutiile de mâncare chinezească pe care le-ai mâncat!” Bineînțeles, noi l-am înțeles, că e de-al nostru. A spus-o unul din cei trei amici cu care mă întâlnesc când ajung în București, în timp ce se mângâia pe burtă, satisfăcut și se referea la cutii golite și stivuite una peste alta. Pe scurt iată ce s-a întâmplat!

După obișnuita și scurta bere care marca fiecare reîntâlnire și succinta trecere în revistă a întâmplărilor petrecute de când nu ne-am văzut, ni s-a făcut foame. Amicul cu cugetarea a propus să apelăm la Wu Xing, că avea poftă de ceva mai special (eu îl suspectez că văzuse un banner, parcă zărisem ceva fugitiv pe telefonul lui).

share&play

Ce-i drept nici noi n-am stat pe gânduri așa că am dat o comandă în grup. Până a sosit, am mai pierdut timpul cu povești și încă un rând de bere. Le-am savurat în „liniște”, desigur ce își comandase celălalt era mai bun, așa că le încercam pe toate. La sfârșit, același amic (îl inspira berea) ne-a provocat să încercăm un joc folosindu-ne de cutiile goale căci după părerea lui, citez, „cutiilor Wu Xing le poți da share și când sunt pline și când sunt goale!” Deci, share and play!

share and play

De data aceasta ideea mi-a aparținut. Am propus un joc, Apără castelul, în care trebuia construit un castel cât mai rezistent din materialele avute la dispoziție.


Ne-am pus la contribuție mințile de politehniști și iată ce-a ieșit! Un castel cu contraforți, flamuri, poartă și întărit cu grinzi!

share&play

Doar în spiritul jocului (deși sub pielea oricărui bărbat se ascunde un mic războinic), am propus să ridicăm ștacheta, adică să mai construim o catapultă și să asediem castelul.

mancare chinezeasca

Drept muniție urma să folosim cocoloașe din șervețele umezite-n sos. Am susținut ideea și am fost aprobat entuziast. Din păcate, gazda s-a opus vehement transformării propriei bucătării într-un câmp de bătălie, așa că am abandonat cu regret ideea. Oricum, ne-am distrat de minune! Amicul cu cugetarea a făcut o poză cu castelul și i-a dat share! De ce???

Pentru că dragilor, campania SHARE&PLAY derulată de Wu Xing în această perioadă este foarte faină. Cu jocuri distractive și cu premii!



Trebuie doar să vă comportați ca de obicei! Adică să comandați în grup mâncare WU XING (prin aplicație, online sau telefonic). Apoi alegeți una din cele 4 provocări, o construiți, faceți o fotografie „construcției” WU XING și vă înscrieți în concurs. Sunt premii săptămânale și marele premiu al campaniei, un smartphone Huawei P10 Lite. 15 decembrie este final de campanie și data la care va fi anunțat marele câștigător. Până atunci Share&Play!

Articol scris pentru competiția Superblog 2017, proba 24 - „Share&Play”

11 comentarii:

  1. Ma bucur ca v-ati distrat. Poate castigi telefonul cela.
    Nu am mancat pana acum mancare chinezeasca, dar m-ar tenta. Iubesc cultura asiatica insa in privinta gastronomiei am retineri. Sper sa depasesc aceasta bariera.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Așa-s băieții, se distrează din orice!
      Nu cred că ai de ce să ai rețineri! :)

      Ștergere
  2. UIte eu as alege Vita Sichuan (iute), suna mai chinezeste si imi place vita

    RăspundețiȘtergere
  3. Hai ca tot aveam eu pofta de mancare chinezeasca si am musafiri maine. Poate ma risc. Daca am sa castig telefonul ala, promit ca-ti trimit o poza facuta cu el.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îți pumnii! Să-mi spui care fel și-a plăcut mai mult! :)

      Ștergere

Fără comentarii anonime ! Nu vor fi publicate !
Şi dacă vreţi să înjuraţi vă rog s-o faceţi cu talent !

Poate totuși facem ceva

Grădina de vară Tomis din Constanța în decembrie 2017

A trecut cam un an și jumătate de la articolul scris de colegul blogger Joie Negru   și am vrut să văd cu ochii mei ce se mai întâmplă în a...