DINCOLO DE NORI

E un blog despre de toate, de prin viaţă adunate şi de mine împrăştiate...

dincolodenoriblog

Visul meu și-a luat zborul! -articol premiat la Spring Superblog 2018

Privește-n sus și fă-mi cu mâna!

Motto: „ Mâine voi fi ceea ce am ales astăzi să fiu .”— James Joyce De mic copil am iubit literatura SF. După ce am terminat de citit căr...

sâmbătă, 12 mai 2018

Bijuterii arhitectonice din Constanța în ruină - casa Embiricos

Azi, 12.05.2018, coboram la vale dinspre Piața Ovidiu spre scările care duc la stația de autobuz de la Poarta 1, pe Nicolae Titulescu, o stradă pe care pășeam prima oară, deși au trecut mai mult de opt ani de când locuiesc în Constanța. Eram însoțit de băiatul meu cel mic și adâncit într-o discuție contradictorie cu el. La un moment dat ne intersectăm cu două femei (nu era sigur localnice) și surprind o frântură din discuția lor, ce suna cam așa: „Doamne, ce clădire frumoasă! Cum au putut oare să o lase în halul ăsta de paragină?”. Surprins, mă întorc cu fața către clădire și rămân înmărmurit. După care îl rog pe fiu-meu să facă niște poze.

casa Embiricos

casa Embiricos

Chiar acolo erau trei bărbați de-ai locului. Îi întreb dacă știu cum se numește clădirea. Îmi răspund că nu are nici un nume, aparține de primărie și a fost construită de ruși în primul război mondial. Din fericire, știu un pic de istorie și am câteva noțiuni de stil arhitectonic. Așa că mulțumesc (hotărât să verific clădirea când ajung la laptopul de acasă) și ne mutăm să mai facem câteva poze frontale.

casa Embiricos

casa Embiricos

Iată și o panoramă a parterului.

casa Embiricos

Și o vedere din spate (mai multe imagini în albumul de pe pagina de facebook a blogului).

casa Embiricos

Ajuns acasă am identificat clădirea ca fiind casa Embiricos. Prezint un scurt istoric spicuit din câteva surse de informare publice:

- În 1922, la intersecţia actualelor străzi Nicolae Titulescu şi Ion Cantacuzino se inaugura una dintre cele mai înalte şi mai încăpătoare imobile din Constanţa acelor ani, o clădire în stilul Art Nouveau cu influenţe extrem de mari din vechiul Belle Epoque, dominant înaintea Primului Război Mondial. A aparținut  Companiei Embiricos de la Constanţa, companie care printre altele se ocupa de ruta transatlantică Constanța - New York (peste 80% dintre pasagerii din Europa de Sud- Est care alegeau să plece în S.U.A.).

casa Embiricos

- În 1940, Leonidas Embiricos a vândut clădirea către o bancă regională din Iaşi, Creditul Funciar Urban.
- Naţionalizată în 1948, casa Embiricos a devenit în anul următor, pentru scurtă vreme, sediul Comandamentului Marinei Militare.
- Nedefinit - administraţia locală a decis transformarea imobilului în bloc de locuinţe sociale.
- Clădirea a fost expertizată tehnic și încadrată, în anul 2008, în clasa I de risc seismic.
- Septembrie 2015 - Primăria Constanței promite că va fi renovată din punct de vedere al eficienței energetice, acceptând că această clădire prezintă un risc accentuat pentru locuitorii săi, astfel întrerupând contractele de chirie.

Deși conform site-ului infosud-est (http://www.info-sud-est.ro/casa-embiricos-istoria-pe-ruta-constanta-new-york-prezentul-prin-ruine-mizerie-si-nepasare/) clădirea aparține primăriei, puteți vedea și singuri din imagini cât de mult s-a interesat (ea, primăria) de această clădire de patrimoniu.

Nu voi comenta pentru că nu am cuvinte (și) în acest caz. Mă întreb, oare suntem atât de bogați încât să ne batem joc de asemenea clădiri? Nepăsare sau neglijență intenționată?

2 comentarii:

  1. Pacat ca primariile lasa cladirile care sunt adevarate bijuterii arhitectonice in paragina. Cred ca nu le place frumosul si nici nu iubesc si respecta istoria localitatii unde sunt primari.

    RăspundețiȘtergere

Pe cât posibil, vă rog, fără comentarii anonime !
Iar dacă vreţi să mă înjuraţi vă rog s-o faceţi cu talent !