DINCOLO DE NORI

E un blog despre de toate, de prin viaţă adunate şi de mine împrăştiate...

dincolodenoriblog

Articol premiat în Spring SuperBlog 2019

De la Sfinx la Obelisc

În toamna anului 1986 plecam să-mi satisfac stagiul militar. Tocmai terminasem liceul, în Tecuci, și îmi doream un an sabatic, ceea ce dove...

joi, 9 mai 2019

Vin pe Marte

Proiectul „Vin pe Marte” n-a fost simplu. Cercetările arătaseră că terroir-ul marțian era perfect, colonia de pe planetă își dorea demult să își facă propria cramă pentru uz propriu. Iar apoi, de ce nu, să poată exporta vin către celelalte colonii din sistemul solar, poate chiar și pe Terra. Implicațiile economice ar fi fost uriașe.

vin pe marte

Cercetările pentru stabilirea soiurilor de viță de vie potrivite planetei roșii, au durat mai mult de cinci ani, au implicat câteva mii de cercetători de pe Pământ și compararea a mii de soiuri de struguri. O stațiune de cercetări viticole din Dobrogea, România, a reușit să ofere cei mai viabili butași care să poată fi transplantați pe Marte. Pentru proiect, au fost construite și câteva capsule anentropice care să permită transportul lor autonom prin frigul cosmic până pe Phobos (satelit Marte și cosmodromul  planetei) de unde să fie preluate cu navete ușoare până pe suprafața planetei. În acest timp specialiștii de pe Marte au reușit să conceapă un utilaj pentru plantarea și întreținerea acestor butași.

masina viticultura martiana

Timpul a trecut, dar oamenii de pe planetă nu au stat degeaba. Și-au construit propriile crame cu tancuri de vinificare din titan (minerit în cei trei vulcani de dincolo de Labirintul Nopții: Ascreaus Mons, Pavonis Mons, Arsia Mons), cu mari eforturi. Au și convins un oenolog vestit din Dobrogea să li se alăture, cu toate că unele costuri au fost cam mari. Asta pentru că oenologul, pe bună dreptate, a cerut un transport de tip teleportare, motivând că transportul într-o capsulă criogenică i-ar afecta papilele gustative și simțul olfactiv.

Totuși, până la urmă, locuitorii de pe Marte și-au scos cheltuielile. Asta, pentru că specialistul în vinuri a reușit să inventeze la fața locului un material foarte asemănător (dacă nu chiar mai bun) cu lemnul speciilor de stejar Quercus Petraea și Quercus Robur din care se fac butoaiele în care vinul stă la baricat.

butoaie marte


Aroma de lemn dulce, alături de ce ușoară de condimente, au dat vinurilor marțiene o savoare specială. Au ajuns să fie căutate și cerute în tot sistemul solar, după ce au fost organizate degustări în toate coloniile umane. În Constanța fiind, am gustat și eu. Și atunci am spus celui care mi-a oferit paharul, doar atât: vin pe Marte, curând. 🙂

A urmat, firesc, o flotă de drone anentropice ce au început să transporte vinul marțian în toate părțile sistemului solar (și un pic dincolo de ele) și, desigur, o afacere de succes, aprovizionând și Steaua Ciobănașului, prima stație spațială românească.

vin pe marte


Articol de ficțiune scris la provocarea Danielei Hăvărneanu. Provocarea a fost de a scrie un articol creativ, fără a avea un sponsor. Nu știu dacă mi-a ieșit, dar aștept păreri. 🙂
Imagini gratuite https://pixabay.com/ro/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Pe cât posibil, vă rog, fără comentarii anonime !
Iar dacă vreţi să mă înjuraţi vă rog s-o faceţi cu talent !